ChirurgiA orală

Chirurgia orală este un complex de tehnici care se desfășoară începând de acolo de unde se află limitele stomatologiei.

Chirurgia orală este specialitatea care continuă ceea ce stomatologia a început, atunci când statusul biologic al pacientului sau limitele anatomice nu permit obținerea rezultatelor necesare prin metode strict stomatologice. Ea include totalitatea manoperelor care surmontează limitele endodonției, parodontologiei non-invazive sau pregătește câmpul protetic pentru reabilitări orale complexe.

Pacienți cu dinți nerecuperabili din punct de vedere al endodonției clasice, cu boală parodontală avansată, sau cu câmpuri protetice nefavorabile pot beneficia de tehnicile chirurgiei orale.

Implantologia orală este și ea o ramură importantă a chirurgiei orale și deschide calea unei metode revoluționare de protezare a edentațiilor, complementară proteticii clasice, cu indicații acolo unde alte metode nu sunt adecvate.

Infecțiile părților moi perimaxilare, traumatismele părților moi, oaselor sau ale dinților, cancerul oral sunt doar câteva dintre capitolele chirurgiei orale. 

La DentOralMax puteți beneficia de serviciile unui chirurg cu o vastă experiență clinică în chirurgia orală și maxilofacială la nivel de clinică universitară timp de peste 29 ani.

Chirurgia orală este un domeniu vast, cu tehnici și implicații multiple, menit să reabiliteze sănătatea oro-dentară, complementar tehnicilor stomatologice.

Pentru a vă face o idee legată despre multitudinea manoperelor cuprinse în chirurgia orală, vă vom prezenta sumar principalele ramuri ale acesteia:

  • Chirurgia ajutătoare tratamentelor endodontice
  •  Patologia erupției dentare, în special tratamentul chirurgical al dinților incluși endoosos
  • Chirurgia parodontală
  •  Chirurgia pre- și proprotetică, pentru țesuturi moi și pentru țesuturi osoase
  •  Extracția dentară
  • Implantologia dentară (LINK spre implantologie)
  •  Infecții ale cavității orale și ale spațiilor anatomice învecinate
  •  Patologie tumorală benignă și malignă a cavității bucale, cu accentul pe depistarea precoce a leziunilor premaligne și a tumorilor maligne.

Chirurgia ajutătoare tratamentelor endodontice

Tratamentele endodontice moderne au devenit din ce în ce mai performante, iar tehnicile avansate permit o rată de succes foarte mare în prezent. Cu toate acestea, în cazurile rebele la tratament, unde persistă leziuni periapicale,se pot efectua o serie de intervenții chirurgicale, ce pot ajuta tratamentul endodontic. Dinți care ar trebui extrași, pot fi astfel recuperați pentru multă vreme pe arcadele dentare, amânând deseori pe termen lung necesitatea extracției dentare și a inserției unui implant dentar.Intervenții precum rezecția apicală, chiuretajul apico-periapical suprimă focarul de infecție periapical, delta apicală a sistemului de canale endodontice și sigilează orificiul apical. Se suprimă astfel focarul infecțios și se păstrează dinții proprii pacientului.


 Patologia erupției dentare

Cele mai frecvente tulburări de erupție dentară la vârsta adolescenței și la adulți tineri sunt reprezentate de incluziunile dentare. Acestea sunt prezente în special la molarii de minte, canini, premolari și dinți supranumerari. Din cauza condițiilor anatomice,  dinții nu au spațiul necesar sau poziția necesară pentru a erupe pe arcadele dentare.

Omul modern nu mai sfâșie cu dinții carnea crudă de pe animalul pe care tocmai l-a vânat. Omul modern se alimentează cu precădere cu alimente procesate, (mai ales de tip fast-food), care nu necesită o masticație atât de amplă și are abilitatea de a utiliza tacâmurile pentru mărunțirea hranei din farfurie.

Adaptarea funcției masticatorii, de la omul cavernelor și „verii” noștri genetici – primatele, până în prezent, face necesară reducerea dimensiunii și numărului de dinți în paralel cu reducerea dimensiunii maxilarelor.

Dacă maxilarele omului actual sunt vizibil reduse față de cele ale gorilei, sau cimpanzeului, dinții au dimensiuni destul de constante, în ultimii 10 000 ani. Astfel apare incongruența dintre numărul și dimensiunea dinților și spațiul pe care ei pot erupe pe arcadele dentare.

Din această cauză, ultimii dinți care erup sunt cei mai defavorizați ca spațiu și rămân frecvent incluși intraosos.

Molarii de minte în special, dar uneori și caninii, premolarii sau dinții supranumerari incluși în interiorul oaselor maxilare nu vor avea niciodată rol funcțional.

Ei nu erup niciodată la locul lor pe arcada dentară, ci rămân intraosos și se expun cu ocazia complicațiilor. Mai devreme sau mai târziu ei vor genera complicații, dintre care unele foarte severe.

De aceea, este recomandabil să se evalueze de către un specialist oportunitatea îndepărtării dinților incluși prin odontectomie, înainte de apariția complicațiilor.

Odontectomia este o intervenție chirurgicală de extracție a unui dinte ce a rămas în interiorul maxilarului peste perioada lui normală e erupție. Se desfășoară nedureros, în condiții de anestezie loco-regională și decurge rapid și fără probleme în mâinile unui chirurg experimentat. Utilizăm tehnicile cele mai atraumatice: rapid, eficient, nedureros, fără clește.

La DentOralMax puteți beneficia conform, celor menționate, de cele mai favorabile condiții pentru dumneavoastră.

Chirurgia parodontală

În arsenalul terapeutic utilizat în tratamentul bolii parodontale, un loc important în tratamentul formelor avansate îl au tehnicile chirurgicale specifice.

De la intervenții de chiuretaj gingival în câmp închis și deschis, cu rolul de a opri în evoluție boala parodontală și până la tehnici avansate de regenerare tisulară ghidată, fiecare caz este evaluat individual și beneficiază de tratamentele cele mai indicate pentru situația clinică în care se află.

După o prealabilă terapie inițială, cu rolul de a reduce inflamația țesuturilor și de a face posibile intervențiile chirurgicale, se expun chirurgical țesuturile patologice care se îndepărtează.

Apoi se utilizează biomateriale consacrate pentru obținerea unei reabilitări morfologice și funcționale cât mai apropiate de starea inițială a țesuturilor de susținere ale dinților.

În cazurile complexe, cu parodontopatii extinse, în forme avansate, sunt necesare pe lângă tratamentele chirurgicale tratamente endodontice și protetice, într-o succesiune precisă, pentru a favoriza atât integrarea grefelor cât și menținerea rezultatelor favorabile în timp.

În tot acest timp, rolul pacientului ca membru al echipei în lupta împotriva bolii parodontale este fundamental. Menținerea unei igiene perfecte și rigurozitatea în respectarea indicațiilor terapeutice și a controalelor periodice este condiția esențială pentru obținerea succesului terapeutic pe termen lung.

Chirurgia proprotetică

Unele tehnici nu se încadrează într-o categorie propriu-zisă, ele fiind utilizate în mai multe din capitolele menționate. 

De exemplu: chirurgia regenerativă are aplicații precum: augmentările osoase preprotetice sau preimplantare, plastii de adiție osoasă (la fel), regenerare tisulară ghidată în parodontopatii sau periimplantite cronice, în prezervarea înălțimii postextracționale a osului alveolar (socket preservation).

Adiția de os (grefarea osoasă, osteoplastia, sinus lifting)

Protezarea dinților lipsă se poate realiza prin mai multe metode, iar cea mai performantă dintre ele la ora actuală este prin implanturi dentare. Așa cum se știe implanturile dentare sunt dispozitive metalice asemănătoare șuruburilor, care înlocuiesc rădăcinile dinților pierduți și se inseră în osul alveolar.

Din păcate, odată cu pierderea dinților, osul în care erau implantați se pierde parțial după extracția dinților și apoi se atrofiază progresiv în timp, iar rezerva de os necesară pentru inserția implanturilor este de multe ori insuficientă. 

Vestea bună este că există o serie de intervenții prin care se poate realiza o reconstrucție osoasă, care să permită apoi utilizarea implanturilor dentare în osul nou creat.

Se pot utiliza materiale diverse ( și în ultimii 50 de ani au fost experimentate pe scară largă mai multe clase și tipuri de materiale).

Personal am utilizat în ultimii 25 de ani multe materiale de augmentare osoasă: de la hidroxiapatită de diverse granulații, fosfat tricalcic și bio-vitro-ceramică de mai multe tipuri și de la mai mulți producători, până la osul autolog recoltat de la pacient: fie fără alte adaosuri, fie în combinație cu unele dintre materialele de mai sus.

Am utilizat metode combinate de adiție osoasă, cu materiale aloplastice, os autolog și plasmă concentrată centrifugată din sângele propriu al pacientului (PRF; PRP). Toate aceste intervenții, coroborate cu cercetările permanent actualizate în domeniu, au dus la utilizarea tehnicilor optime în fiecare caz pentru a obține osul de calitatea cea mai bună posibilă în vederea implantării și menținerii rezultatelor pe termen lung.

Am utilizat metode similare și în regenerarea tisulară ghidată din parodontopatii avansate, cu rezultate favorabile pe termen lung.

La cele descrise mai sus am asociat și membrane și plasmă sau fibrină cu concentrat de trombocite (PRP și PRF) obținute dintr-o cantitate mică de sânge propriu al pacientului, cu rezultate favorabile pe termen lung și vindecare accelerată.

Ca principiu, intervenția chirurgicală poate fi de mică amploare, pentru corectarea defectelor localizate, sau se poate extinde la nivelul unei întregi arcade dentare.

După stabilirea deficitului atât ca dimensiune, cât și ca formă și volum osos prin examinare clinică și imagistică tridimensională, se intervine în anestezie locală pentru defectele mici și medii, sau în anestezie generală pentru defectele extinse, ce necesită recoltarea de grefe osoase de mari dimensiuni, sau grefări mai ample. Se pune în evidență osul la locul de grefare, se aplică materialul de osteoplastie și se imobilizează prin fixare internă acolo unde este cazul. Se face plastia părților moi mucoase pentru a acoperi defectul și se suturează.

Ca la implanturile dentare: vindecarea părților moi se realizează în 14 zile,  iar vindecarea osoasă în 6 luni postoperator.

Acolo unde inserarea implanturilor a fost posibilă odată cu grefarea și adiția osoasă, după 6 luni de la intervenție se poate efectua protezarea.

În celelalte cazuri se inseră implanturile după integrarea grefelor și a zonelor de adiție osoasă și după încă 6 luni se trece la protezare.

În tot acest timp pacientul beneficiază de lucrări protetice provizorii care îi asigură interimar funcțiile necesare până la realizarea protezelor finale.


Sinus lifting

Reprezintă o metodă particulară a adiției osoase în regiunea laterală a maxilarului superior.

Premolarii și molarii superiori sunt denumiți și dinți sinuzali, deoarece rădăcinile lor sunt în strânsă vecinătate cu sinusul maxilar. Odată cu pierderea acestor dinți se pierde și o parte semnificativă din osul ce separă sinusul maxilar de cavitatea bucală. Astfel este de multe ori dificilă, sau chiar imposibilă protezarea prin implanturi dentare a acestor dinți fără a realiza în prealabil reconstrucția osoasă prin sinus lifting.

În Fig. Sinus lift 1 se observă regiunea dinților sinusali unde poate fi utilizată această tehnică.

Sinus lift 1

Există două tehnici diferite de a realiza sinus liftingul: 

–  clasic prin peretele anterior al sinusului maxilar;

– ”intern” prin peretele inferior al sinusului maxilar, corespunzător alveolelor dinților sinusali, sau chiar prin orificiile prin care se vor insera implanturile dentare.

Fig. Sinus lift 2 arată pregătirea zonei de abord a sinusului maxilar, la nivelul crestei edentate pentru un sinus lifting ”intern”.

Sinus lift 2

Intervenția de sinus lifting constă, în principiu, în elevarea mucoasei de la nivelul podelei sinusului maxilar  (Fig. Sinus lift 3 și Fig. Sinus lift 4),

Sinus lift 3
Sinus lift 4

și inserarea în spațiul rezultat, dintre membrana sinusală și podeaua sinusului a unui material de osteoplastie (Fig. Sinus lift 5 și Fig. Sinus lift6).

Sinus lift 5
Sinus lift 6

Materialul grefat se va transforma în os și va permite aplicarea (imediat sau după 6 luni a) unor implanturi dentare, care să poată fi purtătoarele unor suprastructuri protetice după perioada de osteointegrare.

Tehnicile descrise pot asocia tratamente chirurgicale cu tratamente nechirurgicale (de exemplu augmentarea osoasă protejată de membrane PRF, sau sinus lifting cu adiție osoasă și membrane PRF), regenerare parodontală cu PRP-PRF și lista poate continua.

Nu este intenția noastră de a crea confuzie prin multitudinea de termeni de specialitate ci doar de a clarifica două fapte:

  1. chirurgia orală a avansat spectaculos în ultimii 50 de ani și a adus la nivel de standard o serie de intervenții menite să abordeze diferitele capitole de patologie ale cavității orale și
  2. chirurgul nostru este capabil să aplice cu succes tehnicile chirurgicale necesare, în mod individualizat, adecvat fiecărui caz în parte,pentru refacerea morfologică și funcțională a țesuturilor, în beneficiul sănătății pacienților DentOralMax.

Extracții dentare

Extracții dentare: simple, alveoloplastice, cu prezervarea osului alveolar, extracții ale dinților incluși în oasele maxilare (odontectomia).

Extractiile dentare

Dacă unele extracții pot fi efectuate în mod clasic, cu instrumentarul cunoscut, o serie de pacienți au avut în trecut experiențe „memorabile” cu practicieni mai puțin experimentați, extracții dentare mai laborioase, forțe aplicate excesiv, care au lăsat în timp impresii persistente. Astfel, pentru cazurile adecvate suntem echipați pentru a efectua 

„extracții dentare fără clește”.

Extracțiile cu ajutorul ultrasunetelor se realizează cu o tehnică traumatică, ce permite separarea dintelui de țesuturile sale de susținere și de osul alveolar, fără traumatizarea suplimentară a țesuturilor restante.

Pe lângă confortul sporit al pacientului se obține astfel și un timp de vindecare mai redus, comparativ cu cel necesar prin tehnicile de extracție dentară clasică.

Indicații

Extracția dentară reprezintă o intervenție chirurgicală prin care se deschide o plagă îi cavitatea orală în locul dintelui extras, atât la nivelul mucoasei gingivale cât și al osului alveolar.

Pentru evitarea unor complicații neplăcute, precum hemoragia sau infectarea alveolei (alveolita postextracțională) este foarte important pentru dumneavoastră să respectați următoarele:

INDICAȚII POSTEXTRACȚIONALE
  • Mențineți tamponul de tifon strâns între dinți, deasupra plăgii pentru 25-30 minute. Dacă timpul e mai scurt, este posibil să nu se oprească hemoragia, dacă timpul este mai lung, cheagul din alveolă se va elimina odată cu tamponul (de care se lipește) și va apărea din nou hemoragia.
  • Nu consumați alimente, ci doar apă până la dispariția efectului anestezic. Nu încercați să vă mușcați limba sau obrazul anesteziat, pentru că veți avea dureri ulterioare.
  • Nu sugeți cheagul din alveolă, nu fumați, nu explorați regiunea cu limba, nu deranjați cheagul.
  • Nu consumați alimente foarte reci sau fierbinți în următoarele aprox. 24 ore.
  • Dacă scuipați ”roșu” de câteva ori, este normal. Dacă există sângerare abundentă, aplicați tampon compresiv (conform celor discutate în cabinet) pentru 30 minute.
  • Periajul dentar se realizează din aceeași zi, menajând zonele vecine extracției și păstrând cheagul nealterat. Nu se va clăti energic.
  • Nu țineți în gură ceaiuri, sucuri, apă de gură pentru a nu dizolva cheagul.
  • Nu clătiți energic în primele 24 ore după extracția dentară.
  • Luați cu regularitate medicamentele prescrise.
  • Medicamentele contra durerii se vor lua LA ÎNCEPUTUL durerii, la prima senzație de disconfort, pentru a fi eficiente și în doza cea mai mică ce are efectul necesar.
  • Dacă este cazul, prezentați-vă pentru control sau pentru suprimarea firelor de sutură, conform programării prealabile.
  • În caz de febră, dureri mari, infecție, contactați DentOralMax conform indicațiilor.