Felicitări! Ești un om normal. Cei care susțin că nu le e frică de dentist sunt: cei care mint (sau se mint pe sine), sau cei care nu își dau seama. Foarte rar sunt: cei antrenați să își suprime frica de dentist, sau în proporție neglijabilă: cei cu afecțiuni neurologice, sau psihice.
Nu voi încerca niciodată să te conving să nu îți fie frică. Frica e un mecanism de apărare foarte bun și foarte important. E foarte bine că frica există și își face datoria de a te proteja de pericole, complicații, situații dificile. Din păcate, nu se poate lucra cu frica patologică.
În momentul în care frica se transformă în panică și preia controlul, orice rațiune, sau orice formă de gândire rațională dispare. Nimic nu mai funcționează, când frica blochează totul și nu vezi decât fuga fără întoarcere. Practic, nu se mai poate face nimic.
Degeaba nu te doare nimic, nici un argument rațional nu te va convinge că nu vei păți o catastrofă. În acele momente, nici nu mai contează. Și atunci sari de pe scaunul stomatologic și o iei la fugă. Sau și mai rău: nu mai vii deloc la stomatolog, până nu ajungi într-o stare gravă, insuportabilă.
Frica de dentist și antidotul ei
Vestea bună este că, așa cum ai „primit în dar” frica, așa există și antidotul ei. Foarte important! Se cheamă auto-control, sau încredere (în sine) și se educă, sau se antrenează. Cu fiecare experiență reușită, cu fiecare tratament unde așteptările de dezastru au fost infirmate. Apare acolo unde ai reușit treptat, la început cu efort, să îți stăpânești frica. Se întâmplă numai cu efort personal, dar când revezi drumul parcurs, progresele sunt imense și surprinzător de rapide. La final câștigi abilități, de care nu te credeai în stare. Pare o poveste frumoasă. Dar nu e. E adevărul de fiecare zi.
De multe ori, de foarte multe ori, am avut privilegiul de a asista la transformarea spectaculoasă a unor oameni deosebiți. Pacienți, cu reale probleme de anxietate și în același timp cu probleme stomatologice complexe, care treptat și-au învins definitiv frica. Cu fiecare etapă finalizată (contrar așteptărilor): fără dureri, fără disconfort, câștigau o liniște, o încredere, care anula treptat disperarea. Hotărârea de a depăși frica patologică, fără motiv, perseverența în aplicarea tehnicilor specifice, au dat întotdeauna cele mai frumoase rezultate. Pare complicat, dar e strict o hotărâre personală. După acel moment, apăreau progresele. Vizibile pentru toți.
Iar la finalul tratamentului apărea întotdeauna zâmbetul… unui cu totul alt om. De nerecunoscut. Nu numai datorită reabilitării orale, ca formă și funcție. Ci pentru că în locul omulețului terorizat, care venea pentru prima oară la stomatolog, apărea în toată splendoarea o ființă umană complexă. Un om sigur pe sine, capabil de a surmonta dificultăți. Prin integrarea experienței câștigate. Prin dezvoltarea personală realizată cu această ocazie.
Mulțumesc tuturor celor care mi-au permis să îi asist pe parcursul acestei transformări: de la clipele dificile, până la reușită.
Iar celor care mai au dubii le spun: dacă nu aș fi văzut personal transformarea, de foarte multe ori, poate nu aș crede nici eu.
